Mărul-lupului
Aristolochia clematitis L.
Perioade recoltare
Mai Partea aerianaIunie Partea aerianaNoiembrie Radacina, recoltata toamna tarziu
Mărul-lupului este o planta erbacee care face parte din fam. Aristolochiaceae si mai poate fi intalnita in popor sub urmatoarele denumiri: cucurbețică, buruiană de remf, clocotici, desagii-popii, fasola-calului, fasola-dracului, fasolea-grecească, floarea-lupului, ghemele-popii, lepădătoare, lingura-popii, lungurice, nucușoară, păsuliță, piperul-lupului, poama-vulpii, puturoasă.
Descriere si caractere de recunoastere
-planta erbacee, perena cu rizom cilindric si radacini ramificate;
-tulpina dreapta, inalta de 20-80 cm, cu noduri evidente de unde isi schimba directia, crescand in zig zag;
-frunzele sunt alterne, lung petiolate, ovat-triunghiulare, cu baza cordata;
-florile sunt galbene in forma de cornet alungit, dispuse cate 3-8 sub frunze;
-fructele sunt pseudocapsule piriforme, galben-verzui, aplecate in jos, cu seminte triunghiulare-turtite, brun-castanii.
Inflorirea are loc in lunile MAI-IUNIE.
Recoltarea partii aeriene se face in timpul infloririi, recoltarea radacinii se face toamna tarziu.
Raspandire
Creste in flora spontana din toata tara prin tufarisuri, cranguri, la marginea padurilor, drumurilor si a cailor ferate, pe terenuri cultivate, in livezi, vii.
Compozitie
-alcaloizi( magnoflorina, aristolochina), acid aristolochic, taninuri, rezine;
-ulei eteric, principii amare, coline;
-acizi fenolici( ferulic, cafeic), aristolactona, flavonoizi, fitosteroli.
Proprietati terapeutice
-antiinfectioase, antibiotice, antimicotice, antiinflamatoare, anticancerigene;
diuretice, emenagoge, expectorante, febrifuge, imunostimulatoare;
-astringente, cicatrizante, epitelizante, antigutoase, antireumatice.
Recomandari
-dermatoze, ulcere varicoase, ulceratii, acnee, plagi, rani, prurit, herpes, pecingine, abcese, eczeme, erizipel, chelbe, pediculoza, amigdalite, hemoroizi;
-astm umed, amigdalite, friguri, febre, stari nervoase, paralizie;
-amenoree, dismenoree, sterilitate, guta cronica, reumatism;
-favorizeaza cuagularea sangelui.
Contraindicatii
Fiind o planta toxica datorita acidului aristolochic se evita consumul intern, intrucat provoaca intoxicatii, greturi, varsaturi, diaree, urinari dese, hemoragii uterine, avort, cancere; mai sensibili la intoxicare sunt caii.
Surse pentru acest articol:
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia
În perioadele reci, mai ales în timpul iernii, când alimentația este mai săracă în vitamine și
Detalii
Dacă citim eticheta maionezei din comerț, vom rămâne surprinși de câți aditivi conține, alături de alte
Detalii
Cunoscuta planta binefăcătoare a primăverii, urzica, se folosea cu multe secole în urmă în special pentru
Detalii
Compozitie
-polifenoli( miricetina, leucoantociani, acid cafeic);
-acizi fenol carbonici( acid clorogenic), flavonoide(...
Detalii
Rocoina este o planta erbacee care face parte din fam. Cariophyllaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele...
Detalii
Urzica vie este o planta care face parte din fam. Urticaceae si mai este cunoscuta in popor si sub urmatoarele denumiri: urzică...
Detalii
Usturoiul verde nu este numai un semn timpuriu al florilor de primăvară, sau un supliment delicios pentru o dietă...
Detalii
Câți dintre noi nu am făcut întrecere de suflat în puf de păpădie în copilărie? Sau am împletit mândre
Detalii
Untișorul (Ficaria Verna), sau grâușorul în termeni populari, este acea plantă micuță de pădure care...
Detalii