Remediu naturist Mărul-lupului - Descriere, raspandire, beneficii, proprietati, recomandari, contraindicatii

Mărul-lupului

Aristolochia clematitis L.

Perioade recoltare

Mai Partea aeriana
Iunie Partea aeriana
Noiembrie Radacina, recoltata toamna tarziu

Mărul-lupului este o planta erbacee care face parte din fam. Aristolochiaceae si mai poate fi intalnita in popor sub urmatoarele denumiri: cucurbețică, buruiană de remf, clocotici, desagii-popii, fasola-calului, fasola-dracului, fasolea-grecească, floarea-lupului, ghemele-popii, lepădătoare, lingura-popii, lungurice, nucușoară, păsuliță, piperul-lupului, poama-vulpii, puturoasă.

Descriere si caractere de recunoastere

-planta erbacee, perena cu rizom cilindric si radacini ramificate;

-tulpina dreapta, inalta de 20-80 cm, cu noduri evidente de unde isi schimba directia, crescand in zig zag;

-frunzele sunt alterne, lung petiolate, ovat-triunghiulare, cu baza cordata;

-florile sunt galbene in forma de cornet alungit, dispuse cate 3-8 sub frunze;

-fructele sunt pseudocapsule piriforme, galben-verzui, aplecate in jos, cu seminte triunghiulare-turtite, brun-castanii.

Inflorirea are loc in lunile MAI-IUNIE.

Recoltarea partii aeriene se face in timpul infloririi, recoltarea radacinii se face toamna tarziu.

Raspandire

Creste in flora spontana din toata tara prin tufarisuri, cranguri, la marginea padurilor, drumurilor si a cailor ferate, pe terenuri cultivate, in livezi, vii.

Compozitie

-alcaloizi( magnoflorina, aristolochina), acid aristolochic, taninuri, rezine;

-ulei eteric, principii amare, coline;

-acizi fenolici( ferulic, cafeic), aristolactona, flavonoizi, fitosteroli.

Proprietati terapeutice

-antiinfectioase, antibiotice, antimicotice, antiinflamatoare, anticancerigene;

diuretice, emenagoge, expectorante, febrifuge, imunostimulatoare;

-astringente, cicatrizante, epitelizante, antigutoase, antireumatice.

Recomandari

-dermatoze, ulcere varicoase, ulceratii, acnee, plagi, rani, prurit, herpes, pecingine, abcese, eczeme, erizipel, chelbe, pediculoza, amigdalite, hemoroizi;

-astm umed, amigdalite, friguri, febre, stari nervoase, paralizie;

-amenoree, dismenoree, sterilitate, guta cronica, reumatism;

-favorizeaza cuagularea sangelui.

Contraindicatii

Fiind o planta toxica datorita acidului aristolochic se evita consumul intern, intrucat provoaca intoxicatii, greturi, varsaturi, diaree, urinari dese, hemoragii uterine, avort, cancere; mai sensibili la intoxicare sunt caii.

Surse pentru acest articol:
Flora medicinala a Romaniei, Prof. univ. dr. Constantin I. Milica, Drd. ing. Camelia Nicoleta Roman, Ing. Daniela Troia